Catedrala Mantuirii Neamului

Articolul asta l-am scris in noiembrie 2018, dar cred ca poate fi citit si astazi, asa ca m-am hotarat sa il pun pe blog. Il redau mai jos

 

Vad in ultima vreme ca circula un "Hrisov al Regelui Ferdinand I" pentru construirea unei Catedrale a Mantuirii Neamului. Nu l-am parcurs pana la capat din anumite motive (dar am inteles ideea). Oricum, el e folosit ca o justificare a construirii a ceea ce numim astazi Catedrala Mantuirii Neamului. Ce e mai stupefiant pentru mine e ca monarhisti de valoare, pe care am onoarea sa ii am in lista, o circula si culmea si sustin aceasta catedrala in ideea romanismului si a crestinismului identitar romanesc.

 

Mi-e jena sa subliniez evidentul, dar in prostia asta care ne cuprinde pe toti simt ca trebuie cineva mai trebuie din cand in cand sa mai zica si ca  5*2 + 4 - 3 = 11. Ca altfel Viorica Dancila ne infecteaza pe toti. 

 

In anul cand Ferdinand a scris acest hrisov, in 1920, era alta situatia Romaniei. Romania era pe culmi. Tocmai ii batusem pe toti! (in primul razboi mondial), tocmai intregisem tara, la cea mai mare intindere pe care am cunoscut-o (de la Burebista incoace), constitutia noastra era invidiata de Europa Apuseana, economia noastra incepea sa fie europeana. Eram cea mai mare putere in Europa de Est, faceam legea in Balcani si chestii din astea. Romania isi incepea traseul ascendent pe care l-a cunoscut in perioada interbelica. Construiam in nestire. Ferdinand, bazandu-se pe teoria inductiei matematice, s-a gandit ca Romania isi va pastra traseul. 

 

De aceea nici el nu s-a apucat hapt a doua zi de constructia ei, tocmai pentru ca era o constructie destul de mare, de viitor, conditionata de bunul mers al Romaniei, care venea sa incununeze un succes. Intr-adevar daca eram monarhie in continuare, probabil astazi eram la nivelul Germaniei cel putin (nu cred ca exagerez). Da!, in conditiile astea sigur ca o Catedrala Nationala era justificata, o constructie care sa surprinda si sa simbolizeze unitatea si puterea Romanilor. 

 

Dar in Romania lui 2018, in conditiile in care noi murim de foame, suntem pe nicaieri si economic, si politic, si educational, si cu sanatatea, si cu inteligenta, si cu caracterul si e vai s-amar de mama noastra.....eu cred ca Hrisovul acela putea inca astepta.

 

Pun un ramasag (asa... virtual) pe ce vreti voi, ca Ferdinand daca ar fi trait astazi ar fi zis, "bai! Nein!...stati putin!! inca nu e momentul! mai aveti de construit alte chestii pana la Catedrala". Inclusiv credinta e jos de tot in Romania, deci nici macar religios nu se justifica. Suntem praf moral si teologic!

 

Cred ca mult mai bine ne-ar fi unit pe toti astazi un proiect in care sa contribuim cu totii ca sa iesim din saracie. Un proiect mamut (de nivelul catedralei), in care toti cetatenii cu pregatirea pe care o avem sa contribuim la iesire Romaniei din impas. Nu stiu, zic si eu asa utopic, sunt convins ca daca cineva la nivel inalt s-ar pune,  ar putea elabora un proiect de genul.  Cred ca un proiect din asta ne-ar fi unit mult mai tare, nu credeti? Ceva de tipul discursului lui Churcill care indemna toti cetatenii Marii Britanii sa lupte sau sa iasa din saracia de dupa razboi. Chestii de genul asta ne-ar fi readus si credinta, si unitatea, si patriotismul, si dragostea de tara. 

 

Ei, cei de la guvernare in schimb, au ales o constructie gigant! Eu personal o consider o catedrala a kitschului. 

 

Ii inteleg si pe cei care se bucura de aceasta catedrala si o considera justificata, mai ales pe cei aflati la o varsta inaintata. Dansii au trait o viata intr-o minciuna impusa. E normal ca la un moment dat creierul lor sa isi construiasca o realitate paralela, interioara. Iar in felul asta, cand unele intamplari din viata reala au o legatura cat de mica cu un evenimentele pozitive din viata lor imaginara (care culmea, in mod normal ar fi trebuit sa fie norma reala), atunci ei il savureaza la valoarea pe care ei o atribuie evenimentului. Sigur, pentru ei e sanatos psihologic asa, dar noi ceilalti care suntem tineri si avem viata inainte, trebuie sa vedem realitatea asa cum e si sa o schimbam in bine. In varianta cea buna! (care e cea imaginara din creierul celor ce i-am descris).

Share on Facebook






0 comments

Write a response